neapărată de umbrelă
şi printre pânzele de apă
privirea te căuta mioapă
când tu dansai sub stropi rebelă
ţi-am admirat dezinvoltura
şi fascinanta dăruire
călcam nebun de fericire
prin apa debordând bordura
mă prinzi de mână şi vârteje
am desenat sub rece ploaie
buze fierbinţi schimbă şuvoaie
de sărutări în strânse mreje
se-nchide uşa-n urma noastră
prin casă zac pe jos veşminte
căldura-ncepe să ne-alinte
doar vântul şuieră-n fereastră
obositorul vals se stinge
numai o clipă apoi iară
ritmuri mai lente ne-nfioară
iubindu-ne la fel cum ninge
(Ciclul ~ ucenic în dragoste ~ 17 novembre 2007)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu