Tu dormi ? de Catalin Codru

Stai liniştit în somnul tău,
Fără de vise... cu gust greu,

Să nu îmi spui ce vrei să fii...
Şi poartă-te ca cei nevii.

Tu nu contezi decât la vot,
Te vând, că-mi eşti numai un troc.
Ce îţi doreşti TU... nu contează,
Cum eşti... nu mă interesează!

Ţi-ai pierdut dreptul să ai glas,
Ca o părere mi-ai rămas,
Ai fost cândva plin de eroi,
Acum, bolnav... eşti în nevoi.

Iar cei cu suflete străine,
Îţi vând şi ţară de sub tine,
Îţi leagă mâinile la spate...
De-acum tu dormi, între păcate,

De-ar ştii strămoşii tăi cum eşti,
Şi-ar scoate fiii din poveşti,
S-ar răsuci ca mori de vânt,
Neîmpăcaţi în cel mormânt.

Ce vrajă te-a putut atinge?
Să nu trăieşti pentru a-nvinge...
Şi ai uitat cine ai fost,
Îţi curge timpul fără rost.

Ţi-ar prinde bine apa vie...
O ai din munţi până-n câmpie,
Să te înalţi să spui ce eşti,
Un mândru neam... şi că trăieşti...

Ridică-ţi fruntea din ţărâna,
Da semn de clopot... de furtună,
Pune-ţi pe braţ steag românesc,
Să îi gonim pe cei ce te lovesc!

Noi n-am ştiut să fim robiţi,
Ne-au tot călcat mii de bandiţi,
Dar i-am răpus mereu pe toţi,
Să-I pedepsim! Pe aceşti hoţi.

În vine-ţi curge sângele de dac...
În suflet tu ai floarea ta de leac,
Dă veste printre fraţii tăi cei buni...
Să terminăm ACUM cu-aceşti nebuni!