NU MAI E TIMP… de Constantinescu Elena Iulian

Priveam în Mări fără de fund;
Opace şi grele;
Ne-am împresurat sufletul

Cu cercuri nevăzute, nesimţite;
Ne absorb în adâncuri,
Ne dizolvă în celule,
Ne contopim;
Totul dispare.
Doar noi doi
În Univers.
Nimic nu mai încape între noi;
Suntem o fiinţă,
Indisolubilă, unică;
Se- ntinde marea, acoperă totul
Nu mai e timp…
Nu, nu mai e timp…
Ce e timpul?