Chipul de Aer... de Nicoară Nicolae-Horia

Nu ştiu lumina cum se împarte,
Lumina în care mereu mă ascund,
Mâinile mele, cele departe

Mângâie chipul de aer fecund.

Nici ele nu pot să-i vindece dorul
Făpturii tale dumnezeieşti,
Nu simţi cum îţi cuprinde fiorul
Umerii, coapsele, totul ce eşti.

Veşmintele albe, dulci, mătăsoase,
Lacrima-nvinsă a ochilor tăi,
Ca o flacără-albastră sfânt amiroase
Numele clipei mistuit în văpăi.

Cade rouă pe sufletul tău de copilă,
Cântă cocoşii acum a târziu,
Mă chinuie visul fără de milă,
Ce-nseamnă oftatul acesta nu ştiu.
......................................................
Nu ştiu lumina cum se împarte,
Lumina în care mereu te ascund,
Mâinile mele, cele departe

Mângâie chipul de aer fecund...