Am avut gânduri buimace
Erau oi, retrase-n stană
Trupul sta, fachir pe ace…
Mi le transferam în vise
Formând cu ele un lied,
Puţine au fost promise
Luându-le cu mine-n vid.
Am zburat mereu prin ere
Şi adulţi , dar şi copii,
Pe drum şerpuit de stele
Neputând… silabisii...
Te cătam pe Sus… în Sine
Scrutând locu’-n lung şi-n lat,
Te-nfruptai cum se cuvine
Din Edenul minunat…
Am pierdut însă cadenţa
Unui timp ce-i calcinat,
Încă îmi aştept prezenţa
Într-un film, mult însemnat.
Suflul iernii l-am gonit
Din spirit şi dintre coaste
În respiro, am iubit
Să eliberez… năpaste...
Cât esti tânăr şi puternic
Nu te-atinge nicio undă
Însă totul e vremelnic,
Roata… d’aia e rotundă.
31.01.2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu