Trei smicele,
rămurele,
trei flori surori,
cu nume de zori
cu ochi lucitori,
cu zâmbet de soare,
cu dulce licoare
luată din vânt,
din miez de cuvânt,
veniţi peste munţi,
treceţi pe frunţi
prin inimi cu dor
de vis călător...
Şi-n gând poposiţi
să mi-l învârtiţi,
să mi-l răsuciţi,
ca trup de visare,
petală de floare
şi raza de lună
în inimi să pună
iubire şi şoapte
şi cântec de noapte…
Voi trei rămurele,
trei fire smicele,
suflet purtaţi,
suflet cântaţi,
ca dorul de dor
să vină uşor,
în piept de bărbaţi
în ochi de femeie
cu trup azalee..
De la ei să nu plece
din inimi nu sece
niciunde, nicicând
aici pe pământ.
Trei flori, trei smicele,
voi, dragele mele,
cu trup de viori
cu ochii de zori
prin lume porniţi,
doru-mi găsiţi
şi mi-l alinaţi
şi mi-l alintaţi
cu strune de-argint
mereu să îl simt
din suflet cu-alint
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu