Într-o vară
Mi-au adormit cuvintele,
Obosite,
Din picioare.
Le-am învelit
Cu soarele prelins
Pe umbrele sprijinite
De nori.
Tresăreau
Doar la ploaia coșmar
De pe acoperișul
Lumii.
Am adus seara
Mai înspre deal,
Pernă de gânduri
Moale.
Apoi,
Când ai apărut
Mi s-au trezit odihnite
La tine-n gură.
Le-am exilat,
Mut
Și definitiv,
Acolo!
06 02 2013
ȘTEFAN OANĂ
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu