Zambeste de Vali Zavoianu

Peste lumi e-o bruma trista

Si pluteste un miros
De dureri ce mai exista
Printre lacrimi de frumos.

Si te dor copacii singuri
Te raneste un apus
Te-ai inconjurat cu diguri
Trist de jos si pana sus.

Mana ta acum intinsa
Catre oamenii iubiti
E muscata si e prinsa
De prea multi nefericiti.

Daruiesti si azi si maine
Si in fiecare zi
Insa nu stii om sau caine
Este cel ce va primi.

Stii, de fapt nu mai conteaza
Ca ei nu sunt cum tu esti
Hai, traieste si viseaza
Si incearca sa-i iubesti.

Ai ceva ce au nevoie
Si menirea e sa dai
Stii ca poate fara voie
Mai gresesti sau poate n-ai...

Dar e singura ta cale
Multumeasca-ti ca existi
Si din zambetele tale
Se hranesc oamenii tristi.