trăim iubirea pe
pământ, îndeplinind... tot ce-i mai sfânt,
de-i naşterea netihnă, pleca-vom spre odihnă
şi aşteptând chemarea, trezim... însingurarea.
renaştere simţim cu fiecare, păşind ireversibil
spre-acea reordonare...
cu toţii suntem ,,ceea ce vom fi,, sămânţă zburătoare într-o zi...
ne-aliniem la vechea turmă, stingându-ne păcatul cel din urmă.
oare... n-ar fi posibil... ca timpii morţi din noi
ce-au strâns puhoi de lacrimi, să curgă...înapoi?
de-i naşterea netihnă, pleca-vom spre odihnă
şi aşteptând chemarea, trezim... însingurarea.
renaştere simţim cu fiecare, păşind ireversibil
spre-acea reordonare...
cu toţii suntem ,,ceea ce vom fi,, sămânţă zburătoare într-o zi...
ne-aliniem la vechea turmă, stingându-ne păcatul cel din urmă.
oare... n-ar fi posibil... ca timpii morţi din noi
ce-au strâns puhoi de lacrimi, să curgă...înapoi?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu