Femeie şi copil deopotrivă de Vali Zavoianu

Cât de copilă e, ea nici nu ştie

Şi râde blând cu raze de lumină
Sau rătăceşte în melancolie.
Să fii copil în suflet, e o vină?

Iubeşte pe cel care o iubeşte,
În ochi sclipiri ghiduşe-i poposesc
Ce fericită e când dăruieşte...
Să fii copil e-atât de nelumesc?

Nu vinde pe un preţ îmbrăţişarea
Şi mângâie firesc, nemăsurat
Iubeşte pescăruşii, cerul, marea...
Să fii copil în suflet, e-un păcat?

Îşi caută cu paşi mărunţi o soartă
Spunandu-şi: eu de viaţă nu mă tem
Şi tare-i greu să treacă orice poartă...
Să fii copil în suflet, e-un blestem?

Cât de copilă e, ea nici nu ştie
Şi ce nu ştii, nu-ţi poate face rău
Aşa că viaţa ei e-o poezie
Şi-o scrie astăzi sufletului tău.

23.05.2012, Zavoianu Vali