Taina vieţii de Ene Adrian Daniel

Flori de tei s-or face lacrimi

Când noi doi ne vom iubi,
Şi pe plaja fericirii
Împreună vom păşi.

Apele trec peste maluri,
Munţii cad, se năruiesc,
Vântul şuieră prin ramuri,
Ce tumult!...fiindcă iubesc.

Se vor linişti în noapte,
Noapte albă de amor,
Luna ne trimite şoapte,
Stelele lucesc şi mor.

Tremuri toată de dorinţe,
Sunt întâiul tău bărbat,
Suflete din două fiinţe,
Taina vieţii au aflat.

Dimineţi vin prea grăbite,
Roua lin s-a aşezat
Pe trupuri mici, obosite,
Teiul lacrimi a vărsat.

Taina vieţii...ce splendoare!
Când iubirea ne cuprinde
De la creştet la picioare,
Blând amorul se întinde.

Flori de tei s-or face patimi
De iubirea s-o sfârşi,
Noi pe plaja amintirii
Fire de nisip vom fi.