Eu sunt român de Iurie Osoianu

Eu sunt român de obârșie 

Părinții mei au fost români 
Bunicii , strabuneii 
Cum naiba , să trăiesc, eu 
Cu prezumptia vinovăției 
Ce mi-o împută veșnic fariseii?!! 

Am obosit să strâng mereu atîtea stări civile 
De nașteri 
De botezuri 
De deces 
Am obost să stau atîta-n rând după ștampila 
Că-mi curje-n vine sanje românesc 
Am obosit să stau la cozi prin consulate 
Și nici arginți, eu nu mai am că să plătesc 
Pentru străine cosecinte de tratate 
Legiferate-n pașaportul românesc. 

Hristoase, astăzi, când în Basarabia-i Ispasul 
Și te înalți ca-n mii de ani până acu la cer 
Tu roagă pentru mine Dumnezeul -Tată 
Să scoată de pe Prut cortină grea de fer 
Mai roga pentru mine ca cumva să facă 
Să nu mai umblu-atîta să cerșesc 
Un drept al meu , ce-mi aparține pe dreptate 
Lejiferat în pașaportul românesc 
-De-a mă simți român , cu acte-n regulă , acasă 
Și în Bujeac și în Carpatul strămoșesc 

Eu sunt român de obârșie 
Părinții mei au fost români 
Bunicii , strabuneii 
Cum Doamne , să trăiesc, eu 
Cu prezumptia vinovăției 
Ce mi-o imputa veșnic fariseii?!! 

23 mai 2012
Moscova