Ruga si cainta de Lavinia Amalia

Pasesc spre tine,Tata

din greaua pribegie
ce am crezut odata
ca-mi va fi bogatie
Vin cu desaga plina
de cioburi si dispret
Tu picura-mi lumina
din haru-Ti fara pret
Sa imi arunci departe
desertaciunea mea
ca spini sa nu mai fie
patrunsi in fruntea Ta
Da-mi candela vegherii
si undelemn bogat
ca sa razbesc in noaptea
ce astazi,m-a aflat...
Si daca-mi deschizi cerul 
prin haru-TI minunat,
limpezeste misterul
acelui vis inalt,
cautat printre ramuri
prea slute si uscate
fragmentand dezvoltarea
in strategii uzate...
Vreau ca macar o data
sa-asezi in al meu suflet
ingemanari de zboruri
pe-al dorurilor cantec...