Părere de Veronica Simona Mereuta

Poate că n-ar trebui să muşti,în nimicnicia ta,vreodat',

mai cu seamă neaşteptat de te-apucă neîndurarea vreunui dor
neumblat pe cărările destinului tău.

Se prea poate să nu ai aproape decât o inimă,
chiar şi-a doua,legată prin firul acela subţire,
deasupra o sabie de-o tot pomeneşti,iubite.

Ştiu că n-ai să înţelegi de ce nu găsesc altceva,
mai bun de aşternut,în locul căutat,poate cuib
sau doar înnoptat...mi-e somn de visul acela nevisat.

Mă dor şi literele şi zborurile închise nerostit,
iar de n-am să mă pot întoarce,sau trezi,sau adeveri,
mâine e noua zi pe care ştii că o iubesc,
cea în care voi lua de la capăt necunoscutul.