IERTÂNDU-MI PLOILE de Stefan Oana Valentin

Mi-ai oprit îngenuncherea

aproape de... jos
înainte să-mi rup mâinile
încleștate... de rugă.

Ai îndreptat senină
chircitele-mi căi
încolăcite doar 
înspre apus.

Mi-ai dezghețat părul alb
începând de la tălpi
înflorind colorat
dinăuntru-mi.

Când apari
curcubeul cade-n genunchi....
iertându-mi
ploile.