Trupul tău e pregătit de vânătoare,
Un arc ce alungă săgeata pătimaşă,
Când mă pătrunzi,petala ta mă doare,
Ecoul îţi răspunde din fibra mea trufaşă.
Trupul tău mă atrage,despletit,sub rouă,
Mă ademeneşti cu zâmbete de soare,
Teribil te doresc în zilele când plouă,
Absenţa ta,atunci,al dracului mă doare.
Trupul tău e amnar ce dă scânteie,
Tu mă aprinzi în vâlvătăi ca pe un rug,
Blestem ce fug de tine am devenit femeie,
Dar mai tot timpul în trupul tău ajung.
Trupul tău e molcom ca de catifea
Şi aprig muşcă carnea mea blajină,
La fel cum noaptea latră,seara,la o stea,
Însetată şi înfometată de lumină.
Trupul tău e solie din regnul vegetal,
O coardă care plânge pe-o chitară,
Tu buzele ţi le prefaci, ades,pocal,
Ca să-ţi beau sărutul rătăcit pe afară.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu