Și te-am sădit la mine-n trup
Te-am recompus în poezie
Să-mi fi o mică păpădie
În dansul vieții mele rug.
Ți-am dat culoare și lumină
Cu drag și dor te-am descântat
Și te-aș fi vrut facile vie
În eul meu, un împărat.
Ți-am creionat în ochi albastrul
Cu albatroși să zbor mereu,
Pe buze ți-am sculptat sărutul
Să arzi iubire când ți-e greu.
Din adormite anotimpuri
Stelelute dalbe ți-am pictat,
Secundele de așteptare
Cu flori de colț ți le-am gravat.
Mi-ai fost în suflet o troiță
Un colț de rai aquamarin,
Otavă verde în arșiță
Suspin de dor diamantin,
Cu crinolină de mireasă
Ți-am primenit fantome mii
Și fluturi tandri de matasă
Ți i-am adus împărații.
Dorințe vechi încătușate
Pe toate ți le-am dezlegat,
Ți-am fost iubire, zâmbet, șoapte
Pe braț de cer te-am legănat.
Îmbrăca-te cu tot ce-i sfânt
Speranță dă-mi să pot să cânt
Iubirea mea de iarnă frânt,
Măcar puțin cât încă sunt!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu