marți, 1 mai 2012

in lut si-n piatra de Nuța Istrate Gangan

intr-o zi ti-ai amintit ca stii sa sculptezi
nu mai facusesi lucrul acesta de multa vreme
iti placea sa sculptezi si sa modelezi in lut
cand erai mai tanar
si atunci cand m-ai intalnit
ai simtit lutul meu prielnic palmelor tale
si piatra mea perfecta taisului daltii tale.

m-ai cuprins...
ai vrut sa ma modelezi in palmele tale
si sa ma sculptezi
dupa forma si dorinta ta.
dar lutul meu se incapatana in palmele tale
si dalta ta durea mult prea mult.

si atunci
te-ai hotarat sa ma lasi
arta neterminata
jumatate femeie
jumatate lut cald si piatra cuminte.

inca mai stau pe raftul din parte stanga
in acea incapere
in care ai hotarat sa ma pastrezi
pana cand lutul meu va fi mai cooperant
si piatra mea va fi mai moale pentru daltile tale.

de-atunci
nu am brate sa te cuprind
si buze sa te gust
nu am ochi sa te invalui
si palme sa te simt...
ma cauti si nu ma gasesti
esti ratacit si trist
ai vrea din nou sa ma cuprinzi
si sa-ti sfarsesti opera
ca sa poti merge mai departe
ma vrei din nou in palmele tale
lut cald si piatra supusa.

dar niciodata
niciodata
nu te-ai gandit ca palmele tale
n-au stiut sa ma modeleze
eram prea neteda pentru asprimea ta
prea calda pentru raceala ta
prea eu pentru prea tu
si niciodata
niciodata
nu te-ai gandit sa folosesti o dalta mai blanda.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu