In drumul meu s-a prabusit o frunza.
Copacul, calm, mi-o cere inapoi...
Am invelit-o intr-o panza
De borangic, cu umeri `nalti si goi...
M-a blestemat copacul sa ma pierd
printre blindate roiuri de albine,
Sa nu gasesc nici-un dezmierd,
Sa nu stiu rau, sa nu stiu bine...
Si a-nceput sa ploua toamna lunga,
Eu am parat copacului ca vii...
S-a-ntors de mine intr-o dunga
Lovindu-ma cu frunze mii.
Stelian Maria
21 oct 1987
Copacul, calm, mi-o cere inapoi...
Am invelit-o intr-o panza
De borangic, cu umeri `nalti si goi...
M-a blestemat copacul sa ma pierd
printre blindate roiuri de albine,
Sa nu gasesc nici-un dezmierd,
Sa nu stiu rau, sa nu stiu bine...
Si a-nceput sa ploua toamna lunga,
Eu am parat copacului ca vii...
S-a-ntors de mine intr-o dunga
Lovindu-ma cu frunze mii.
Stelian Maria
21 oct 1987
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu