De-mi voi ieşi din minţi vreodată
Şi n-o să-ţi spun că te iubesc,
Să ştii că viaţa asta toată
De dragul tău o să trăiesc.
De n-o să te privesc în faţă,
Tu să priveşti în ochii-mi goi,
Să ştii că dincolo de gheaţă
Curge iubirea dintre noi.
De nu îţi voi cuprinde mâna
În mâna mea, tu să m-atingi
Şi să mă strângi în braţe tare,
Să simt cum râzi, să simt cum plângi,
Iar de vom sta la depărtare,
Câte un rând să îmi mai scrii,
Minţind acolo că trecutul
Iubirea ta o va păzi…
S-adorm cu zâmbetul pe buze,
Gândind o viaţă ca-n poveşti,
Şi, printre gratiile albe,
Să văd cât de frumoasă eşti.
(Octavian, 2010)
Şi n-o să-ţi spun că te iubesc,
Să ştii că viaţa asta toată
De dragul tău o să trăiesc.
De n-o să te privesc în faţă,
Tu să priveşti în ochii-mi goi,
Să ştii că dincolo de gheaţă
Curge iubirea dintre noi.
De nu îţi voi cuprinde mâna
În mâna mea, tu să m-atingi
Şi să mă strângi în braţe tare,
Să simt cum râzi, să simt cum plângi,
Iar de vom sta la depărtare,
Câte un rând să îmi mai scrii,
Minţind acolo că trecutul
Iubirea ta o va păzi…
S-adorm cu zâmbetul pe buze,
Gândind o viaţă ca-n poveşti,
Şi, printre gratiile albe,
Să văd cât de frumoasă eşti.
(Octavian, 2010)
F frumos. ma dor gratiile tale, poet...daca s-ar putea sa dispara; implineste-ti iubirea; ce te impiedica? Sa nu spui ca orice alt lucru poate impiedica iubirea...Ea e cea mai mare!
RăspundețiȘtergerept ca nici boala, nici saracia, nici chiar moartea nu poate sta in calea-i ... atat este de tare ...Fii binecuvantat tu si iubirea ta. <3
RăspundețiȘtergere