Radu Adrian Gelu - O melodie ce doare...

Ştiu, știu că doare
când aud o melodie,
ce-mi amintește de tine...
A fost menit să fie
în inima, în mintea mea,
aceeași dulce simfonie...
Doar tu-mi aduci lira,
împletită-n fire de iubire,
ești muză a versului trăire...
Pe piedestalul gândului,
ideal, îmi ești tu îngerul
cu iubirea-mi sub aripioară...
Dar îngeri-s între aștri,
cine oare poate să-i sărute,
sunt iluzii-n pulbere de stele...
Te-aş iubi chiar pe lună,
să-ţi văd mai bine astru,
când-n lume, ninge albastru...
Înger cu buzele fierbinți,
în visu-mi mister, mă alinți
dar, curcubeul e doar culori...
Smuls-ai aripioara visului,
ca înger ce-ți dărui, tristă
a fi, cu candela iubirii stinse...
Aud aceeași melodie,
și iar îngerii mă fac a plânge,
că la iubirea-ți nu pot ajunge...