Iar s-a nuntit pământul, cu iarna, cotropindu-l
Pe faţă şi-n cotloane cu voluptatea rece.
Cel Soare-Nun zâmbeşte, când peste lume trece
La jurământ de taină, cu foc pecetluindu-l.
Adună de departe ca oaspeţi, zburătoare,
Chiar Moş Martin agale păşeşte din bârlog
Pe neaua toropită, rămasă de zălog
Şi zestre a miresei de verde născătoare.
Decor de iarbă crudă, tuşat cu vioriu
Şi bâzâit de-albine ce harnic robotesc
Flori oaspete în voie grădinile gătesc,
Aruncă-n jur arome, mălinul coliliu.
S-au risipit în taină învoalări de fată
Viaţa germinează în case şi pe-afară,
Le e la toţi stăpână, Jupâna Primăvară,
Zâmbind îşi leagă-n voie, basmaua înflorată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu