NU MA CAUTA! de Cristina Maroiu

Nu ma cauta in putinele sensuri

pe care ti le poate naste imaginatia!

Degeaba crezi ca ma poti cuprinde
in ghilimele si paranteze
si ca ma poti aseza,
cuminte papusa,
intr-o definitie goala,
pe marginea unui raft mucegait de norme!

Am mai trecut candva pe-acolo
cu pasii pierduti si grei,
asa ca:nu, multumesc!
Prefer sa ma inec in toate
lacrimile din lume
decat sa ma imbacsesc
in nelumina ochilor tai!

Tu imi strigi trecutul
cu glas spart in silabe;
dar uiti ca mi-ai ramas dator
cu un ocean de cuvinte nerostite!
Uiti ca ti-am imprumutat
prezentul inimii mele,
firida cu firida...

Iti ceri dreptul asupra noptilor
neistovite in pacatele focului
si-mi ordoni ,cu naprasnica bataie din picior,
sa ma intorc de la tropice si emisfere
si sa redevin concret ,femeie!

Te mira ca nu-ti mai aud glasul dogit?
e tarziu..si am ratacit cararea catre tine...
Astazi imi dansez pleoapele
pe nori de vise albe!

Poate ca suntem ceea ce am fost odata,
dinainte de a ne intui:apa si vapaie,
doua paralele,sortite sa nu se ingane
niciodata!

Si cum oare ar mai putea fi altfel
cand tu ma agati de cotidianul febril,
pe cand eu ma catar visatoare
catre stele?

Cristina Maroiu
10.03.2012