Părul tău miroase-a
flori de tei,
Citește-mă silabă cu silabă
Până se face noapte-n ochii mei.
Parcă-i în ziua de Rusalii sfântă
Când se pogoară duhul, cel promis,
Și sufletul mi-e ca o pâine frântă-,
Eu știu că nu voi termina de scris...
De ce-ai oftat cu lacrima sub pleoape?
Dacă ți-e sete apleacă-te să bei,
Fântâna din cuvânt e-atât de-aproape
Și apa-i tot mai vie-n cerul ei!
Eu scriu acum, inspiră-mă femeie
Cu aerul șoptit din jurul meu
Și-acestei clipe roagă-te să steie
Doar cât o vrea din slavă Dumnezeu...
Citește-mă silabă cu silabă
Până se face noapte-n ochii mei.
Parcă-i în ziua de Rusalii sfântă
Când se pogoară duhul, cel promis,
Și sufletul mi-e ca o pâine frântă-,
Eu știu că nu voi termina de scris...
De ce-ai oftat cu lacrima sub pleoape?
Dacă ți-e sete apleacă-te să bei,
Fântâna din cuvânt e-atât de-aproape
Și apa-i tot mai vie-n cerul ei!
Eu scriu acum, inspiră-mă femeie
Cu aerul șoptit din jurul meu
Și-acestei clipe roagă-te să steie
Doar cât o vrea din slavă Dumnezeu...
Nicoara Nicolae-Horia
30/31 Mai 2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu