l-am
găsit
pe cel
mai nepotrivit
pentru
toamna din mine.
Voiam să
îmbrac ceva optimist
şi am dat
tocmai de el.
Desigur
că l-am aruncat pe fereastră
să ardă
peste grămada de frunze
strânse
de pe gazonul liniştii mele.
Am luat
apoi la întâmplare
un
fulgarin
de
culoarea speranţei
şi
pornesc spre tine
fredonând
o nouă dorinţă.
de Ovidiu
oana-pârâu la 5 iunie 2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu