Cândva credeai că ai ajuns la mal,
Că niciun pârâiaş,oricât de limpede,
Oricât de-amăgitor ,ispită repede
Din drumul tău spre mine
Nu te-ar putea opri!Ei, bine!
Trecu doar iarna şi fiorii vechi
Prin simţuri se dezlănţuiră,
Iar căutări şi iar procleţi
Prieteni, la beţie şi falsă melodie
În alte nopţi cu lună şi dezmăţ,
Pe-acelaşi drum, dar...doar o parodie!
Ochi obosiţi,nu vezi că în tăcere
Se sting toate luminile din jur?
Tu tot mai crezi ,că prietena-ţi ,iertarea
Te tot aşteaptă,iar şi iar , să o conjuri?
Te amăgeşti ,crezând că depărtarea
Îţi va aduce virtuala dragoste şi marea?
Tu uiţi mereu că şi pădurea
De treci prin ea prea des se potopeşte
Când cauţi doar palmata dragoste
Tot ce-ai avut- se iroseşte,
Degeaba chemi tu umbrele,trecutele iubiri
Nu mai rămâi, iubite
Nici chiar în amintiri!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu