RUSALII de Nicoara Nicolae-Horia

În fiecare an, la Cincizecime,

Un vuiet se aude pe pământ,
Ce vuiet oare și de unde vine
Această caldă zbatere de vânt?!

Ferice dar de cine îl aude,
Să-i fie întru toate de-ajutor,
Tu de El n-ai unde te ascunde,
Ca soarele de dincolo de nor...

Ci lasă-te cuprins şi nu te teme,
Din amorţeala somnului te scoală-
Acest poem pe care-l scriu devreme
Te vindece de orice îndoială.

Taci şi-ascultă-mi freamătul, flămândul,
Frate-al meu de lut şi de cuvânt,
Umbra Lui să-ţi lumineze gândul,
Acum, când se pogoară Duhul Sfânt!