GUST AMAR de Irina Nedelciu

În ignoranţă m-ai purtat alene

Tu nu-mi vedeai nici lacrimile grele,

Nu-mi auzeai nici vorbele şoptite

În versul alb din nopţile-mi trezite.

Mi-ai ignorat şi susurul de ape,

Ce l-am trimis suav să te adape

Cu vise şi iubire-n şoapte,

Să te aline şi să-ţi uiţi de noapte.

Mi-ai ignorat iubirea-n multe zile,

Făcând să-mi plouă şi să ningă-n mine,

Cu cioburi îngheţate şi şovine

Până-am gustat amarul de prin vine.

Acum doar cel amar a mai rămas

Să mă alinte-n ciudă şi în haz,

Să îmi stârpească cu un bun rămas

Iubirea ce ţi-am dat-o ceas de ceas.

 Irina Nedelciu la 2 iunie 2012