Am intrat într-o zi în odaie
Şi-am găsit toate visele strânse
Mirosea a lavanda şi-a ploaie
Şi-ntr-un colţ zăceau zilele plânse.
Atârnau vechi scrisori din sertare
Ca şi cum doar trecuse-o furtună
Bătea ceasul a semn de-ntrebare
Şi-n ferestre un licăr de lună.
Şi-am aprins lumânări cu mirare
Să-nţeleg într-un fel ce se-ntâmplă
Şi-n lumina plăpândă ce-apare
Palid gând mi se-adună în tâmplă.
M-am găsit în scrisori aruncate
Şi prin visele-acestea ce-s strânse
Şi apoi m-am gândit că se poate
Să fiu chiar şi prin zilele plânse.
Şi rostind gândul palid, cu greu
Am ajuns să-nţeleg mult prea bine
Că furtuna fusesem chiar eu
Pentru-o zi, mă pierdusem pe mine.
03.02.2012, Zavoianu Vali
Şi-am găsit toate visele strânse
Mirosea a lavanda şi-a ploaie
Şi-ntr-un colţ zăceau zilele plânse.
Atârnau vechi scrisori din sertare
Ca şi cum doar trecuse-o furtună
Bătea ceasul a semn de-ntrebare
Şi-n ferestre un licăr de lună.
Şi-am aprins lumânări cu mirare
Să-nţeleg într-un fel ce se-ntâmplă
Şi-n lumina plăpândă ce-apare
Palid gând mi se-adună în tâmplă.
M-am găsit în scrisori aruncate
Şi prin visele-acestea ce-s strânse
Şi apoi m-am gândit că se poate
Să fiu chiar şi prin zilele plânse.
Şi rostind gândul palid, cu greu
Am ajuns să-nţeleg mult prea bine
Că furtuna fusesem chiar eu
Pentru-o zi, mă pierdusem pe mine.
03.02.2012, Zavoianu Vali
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu